Articole de psihologie

Simptome și tratament în schizofrenie

Schizofrenia este o boală cronică, caracterizată prin destructurarea progresivă a funcțiunilor psihice (afectivitate, intelect, voință), care duce la pierderea contactului cu realitatea. Îmbracă numeroase forme clinice, constituind de fapt un grup de afecțiuni cu simptome foarte diverse.

Se caracterizează prin disociere mintală, respectiv discordanță afectivă (lipsă de armonie între sentimente și expresia lor), limbaj incoerent, dezorganizat. În unele forme apar idei delirante bizare, delir de grandoare sau de persecuție, halucinații auditive, gândire accentuat ilogică, afectivitate neadecvată, repliere autistică (retragere în sine și ruperea contactului cu lumea exterioară).

Prin tratament adecvat (neuroleptice, psihoterapie, socioterapie) schizofrenia poate fi ținută sub control, permițând bolnavului să-și găsească un anumit echilibru. (ICD-10)

Schizofrenia a fost identificată abia pe la finele secolului 19 și încă nu este suficient de bine înțeleasă. Tulburarea afectează mai puțin de 1% din populația generală. Afectează mai degrabă bărbații decât femeile și simptomele apar de regulă în intervalul de vârstă 15-30 de ani.

Termenul a fost inventat de către Eugen Bleuler, un psihiatru elvețian și este compus din greacă antică: σχίζω (skhizō, „eu tai, împart”) + φρήν (phrēn, „minte, creier”). Psihiatrul german Emil Kraepelin a descris, în 1899, primul simptomele maladiei, distingând-o de psihozele maniaco-depresive.

De regulă , tratamentul schizofreniei presupune medicație antipsihotică în mod exclusiv. Descoperirile recente însă sugerează că un tratament holistic ar fi mult mai benefic pacientului.

Pânză brodată de un pacient diagnosticat cu schizofrenie. Sursă: Wikipedia

Simpomele schizofreniei pot fi diverse, însă ele se încadrează în trei categorii: simptome pozitive, negative și cognitive.

Simptomele pozitive în schizofrenie

Presupun prezența psihozei. Pacientul este rupt de realitate. Apar halucinațiile, paranoia și delirul. Tratamentul în cazul prezenței acestor simptome este cel farmacologic, adică medicația antipsihotică. Studiile au arătat că simptomele pozitive răspund în general bine la medicamente.

Simptomele negative în schizofrenie

Presupun absența comportamentului considerat normal. Apare lipsa de interes și plăcere (anhedonia) și retragerea socială, pratic dificultățile de conectare emoțională cu ceilalți oameni. Răspunsul la tratamentul medicamentos nu este la fel de bun în cazul simptomelor negative precum în cazul celor pozitive.

Simptomele cognitive în schizofrenie

Aceste simptomele reprezintă dificultățile de învățare și de utilizare a informațiilor. Pacientul întâmpină dificultăți în rezolvarea anumitor probleme pentru că are afectată memoria și gândirea. Și aceste simptome sunt extrem de greu de tratat.

Este posibil ca în anumite etape ale bolii (episoade) să apară simptome mixte.

Ce este un episod psihotic?

Apariția pentru prima dată a anumitor simptome dintre cele menționate mai sus este catalogată de specialiști ca fiind un episod psihotic. Diagnosticul de schizofrenie nu se pune la prima apariție a simptomelor, ci doar dacă acestea persistă un anumit interval de timp. Sunt și pacienți care au un singur episod psihotic toată viața și chiar și fără medicație, simptomele nu mai revin niciodată. Alții au numeroase episoade psihotice cu internări în spitalele de psihiatrie. De regulă, cei mai mulți dintre cei care recad în boală nu își iau medicația și nu fac psihoterapie.

Tratarea schizofreniei

Tratamentul de primă linie al schizofreniei este medicația antipsihotică, care poate reduce simptomele în decurs de una-două săptămâni. Totuși, antipsihoticele nu reușesc să amelioreze pe termen lung simptomele negative și disfuncțiile cognitive. Adesea, pacientul trebuie să fie internat în spital pentru a fi supravegheat și medicat corespunzător.

Intervenția psihosocială

Pe lângă medicație, un factor important îl au intervențiile psihosociale. Aici ne referim la psihoterapia individuală, dar și la psihoterapia de familie care poate aduce beneficii uriașe. Terapia de familie sau educația care se adresează întregii familii a unui bolnav poate reduce recăderile și spitalizările.

De asemenea, este extrem de important ca pacientul, pe cât se poate, să nu se retragă de tot – sau să nu fie retras considerat fiind bolnav – din mediul profesional. Ergoterapia, este o metodă de tratament a unor boli psihice în care munca manuală depusă de bolnav constituie factorul activ al vindecării. 

La apariția schizofreniei, mulți pacienți se retrag de la locul de muncă și stau izonați în casă. Unii chiar se pensionează pe caz de boală. Acest lucru nu le este de folos pe termen lung. Omul (general vorbiind) trebuie să fie activ! Un prim motiv bun de a ieși din casă este vizita la medic și psihoterapeut, însă este important ca pacientul să rămână activ și fizic, să aibă un loc de muncă. Chiar și cu un asemenea diagnostic, omul poate rămâne activ, poate avea un loc de muncă și sunt persoane care pot face chiar performanțe notabile, în ciuda diagnosticului!

Vă recomand cu tărie să citiți cartea Centrul nu se mai poate susține. Povestea nebuniei mele. de Elyn R. Saks – vezi aici. Foarte pe scurt, cartea este despre cum este sa fii în pielea unui nebun, despre cum te simți când ești hăituit de demoni imaginari și torturat de vinovăția unor fărădelegi nicicând comise.

Indiferent de tipul de simptome experimentate, tratamentul medicamentos este adesea imperios necesar, riscul de recădere fără acesta fiind crescut. Psihoterapia este o resursă foarte importantă care contribuie la scăderea semnificativă a recăderilor. Sportul ajută de asemenea la crearea unei mai bune stări de spirit. Păstrarea locului de muncă sau găsirea unui alt loc de muncă corespunzător oferă o validare necesară pacientului. Chiar și bolnav fiind, omul poate muncii. Oricât de puțin, tot e mai bine decât deloc.

Celebrități cu schizofrenie

Boala nu face selecție de personal! Oricine se poate îmbolnăvi, inclusiv celebritățile. O celebritate extrem de cunoscută este John Nash. El a fost un matematician american, specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferențiale și ecuațiilor diferențiale parțiale, activând în calitate de cercetător principal la Universitatea Princeton. Este laureat al Premiului Nobel pentru Economie din 1994.

Nash a fost, de asemenea, subiectul principal al filmului hollywoodian A Beautiful Mind (O minte sclipitoare), care a fost nominalizat pentru opt premii Oscar, dintre care a câștigat patru. Filmul e bazat pe biografia și pe lupta sa cu schizofrenia.

Fiul lui Albert Einstei, Vincent van Gogh și Elyn Saks (profesor de drept, specializat în dreptul sănătății mintale), au suferit de asemenea de schizofrenie.

Ne putem vindeca de schizofrenie?

În acest moment, în mod oficial, pentru schizofrenie nu există vreun tratament de vindecare permanentă. Cu tratamentul existent însă – mai ales cel holistic! -, boala poate intra în remisie, simptomele rămase fiind puțin spre deloc deranjante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.